Când s-a născut Isus?

Când s-a născut Isus?

Din ce în ce mai mulți istorici și astronomi ajung la concluzia că Isus nu s-a născut în ziua de 25 decembrie și nici măcar în apropierea ei. Aceștia au analizat informațiile din scrierile creștine și din alte înregistrări istorice, precum și înregistrările astronomilor din perioada respectivă pentru a identifica momentul apariției unui corp ceresc care ar putea fi steaua ce i-a călăuzit pe magi spre locul unde Isus s-a născut. În decembrie, păstorii nu stăteau afară ca să-și păzească turmele, în frigul de pe câmpiile Betleemului și nici un eveniment astronomic nu a putut fi asociat cu o stea magică care să fi avut un impact atât de mare asupra celor trei magi. Sărbătoarea nașterii Domnului a fost aleasă de biserică ca fiind 25 decembrie de-abia din secolul 3, peste o sărbătoare păgână romană Saturnaliile, și pentru a face ca aceasta din urmă să își piardă din importanță și să fie dată uitării.

Mai nou, chiar suveranul pontif scrie în cea mai recentă carte a sa, că Isus nu s-ar fi născut la data celebrată de biserică.

Perioada de timp posibilă pentru nașterea lui Isus se plasează între anii 7-5 î.e.n(conform concordanței cu recensământul organizat în Iudeea și cu moartea împăratului Irod, evenimente istorice bine datate și amintite în scrierile religioase) și ca anotimp este mult mai probabil să fi fost primăvara. Nu trebuie să uităm că Isus a venit odată cu era Peștilor, respectiv cu o configurație planetară foarte rară care s-a format în zodia cu același nume. Aceasta restrânge căutarea la un singur an și anume anul 7 î.e.n.(înainte de anul 1, considerat ca fiind anul de naștere al lui Isus) când au avut loc trei conjuncții repetate între Jupiter și Saturn. Aceștia sunt titanii sistemului nostru solar și au fost considerați simbolurile astrale pentru Tatăl și Fiul ceresc. Cele trei conjuncții Jupiter-Saturn au avut loc în zodia Pești, combinație posibilă odată la ...900 de ani.

Mergând mai departe pe firul deducțiilor astrologice, momentul cel mai semnificativ pentru nașterea Mântuitorului, este cel al Lunii Noi din Pești. În general, Luna Nouă semnifică începuturile și este un moment magic când viitorul se făurește în creuzetul timpului și ea are loc atunci când Soarele, principiul universal masculin, se unește cu Luna, principiul universal feminin. Momentul Lunii Noi în Pești, în anul 7 î.e.n, a picat în 1 martie, o zi de Duminică. În dimineața acelei zile, cineva care stătea în Betleem, cu fața la răsărit, avea posibilitatea să vadă sus, în înaltul cerului, o stea strălucitoare, de culoarea safirului, steaua Vega, din constelația Balanței, semnul echilibrului și al iubirii aproapelui.

Cei născuți sub influența acestei stele sunt firi armonioase, iubitoare de natură, iar kabbaliștii o asociau cu arcana majoră „Împăratul”. Dacă voi adăuga că la babilonieni, Vega era numită „Mesagerul Luminii”, iar la asirieni „Judecătorul din Ceruri” și că era cea mai strălucitoare stea de pe cerul nordic, semnificațiile magice ale nașterii Domnului Isus sunt și mai evidente. În dimineața zilei de 1 martie, anul -7, această stea era sus, pe cer, iar la răsărit se forma o conjuncție Lună-Soare în Pești. Tot în aceeași zodie, de o parte și de alta a Lunii Noi, se aflau încă 4 planete: Jupiter și Uranus, în conjuncție, și Saturn și Venus. O asemenea combinație se poate realiza la milioane de ani, practic o singură dată în existența unei planete.

Astrograma lui Isus